Despre romii din Dej, despre toleranță și miserupism

Despre romii din Dej, despre toleranță și miserupism

Am publicat zilele trecute un material despre protestul țiganilor din cartierul Dej Triaj, un articol care a dat naștere unui adevărat război, sute de comentarii, acuze, laude și amenințări. Bineînțeles, mi s-au solicitat și explicații, pe care, chiar dacă nu mă simt nevoită să le ofer, le-am expus în textul de mai jos. Dacă sunteți cu adevărat interesați, vă recomand să-l citiți până la capăt. Dacă citiți doar primul paragraf, așa cum mulți au făcut și în cazul editorialului de săptămâna trecută, mai bine închideți pagina, dar vă abțineți de la comentarii.

Din startul locului vreau să dau asigurări că intenția acelui articol, unul în care mi-am expus și impresiile personale, opinia mea față de situație, nu a fost de acuza o întreagă etnie de niște fapte, nu am făcut-o și nu am vrut nicio clipă să generalizez sau să denigrez o întreagă etnie sau comunitate pentru acțiunile și faptele unui grup restrâns de persoane.

Despre toleranța și intoleranța mea, ca persoană

Mă consider și sunt considerată o persoană tolerantă. Printre amicii mei se află și unguri, și țigani, poate și homosexuali, unii dintre ei chiar prieteni buni. Îi accept pe toți, cu bune și cu rele, și consider că fiecare este liber să-și trăiască viața așa cum crede de cuviință. Atâta timp cât nu-mi afectează negativ viața mea și activitatea.

Sunt de acord cu căsătoriile persoanelor de același sex, chiar și ca acestea să adopte copii. Sunt de acord cu instituțiile de învățământ în limba maternă, dacă asta își doresc cei care le urmează și părinții lor. Sunt de acord cu primirea imigranților în țara noastră, dacă prin asta se dă o mână de ajutor și nu ne afectează țara. Sunt de acord cu practicarea oricărei religii, sau cu cei care n-au nicio religie, pentru că cred că fiecare e liber să creadă în ce vrea el și să se roage cui vrea. Sau să nu se roage.

N-a existat în ultimii ani campanie umanitară desfășurată în zonă pe care să nu o mediatizez. Pe unele chiar le-am inițiat și finalizat cu succes. Nu există sezon într-un an în care să nu pregătesc pachete cu încălțăminte și îmbrăcăminte pentru persoanele nevoiașe, acestea fiind donate fie direct, fie prin intermediul diverselor asociații și fundații. Am participat activ în ultimii ani la orice acțiune caritabilă desfășurată în zonă și i-am îndemnat și pe alții să facă la fel.

Dar toate astea, doar pentru persoanele care am considerat că merită aceste eforturi. Pentru că sunt mulți oameni nevoiași care au nevoie de sprijin și-l cer și primesc fără să facă scandal, fără să amenințe, fără să provoace circ. Am ajutat persoane cu dizabilități, oameni aflați în pensie de boală, care nu aveau alt sprijin și au ajuns la capătul puterilor. Am ajutat copii, bătrâni, tineri fără posibilități dar cu dorință de muncă. Am sărit în sprijinul unor muncitori care s-au considerat dezavantajați la locul de muncă. Am dat ce-am putut, fără să cer nimic în schimb, tuturor celor care mi-au solicitat ajutorul, dacă am considerat că merită acest lucru.

Care este situația de la care a pornit războiul

Pe de altă parte, am cunoscut zeci și sute de cazuri de oameni care nu știu să facă altceva decât să profite. Să ceară să fie ajutați fără să ofere nimic în schimb societății de care profită. Oameni care trăiesc pe spatele concetățenilor, oameni certați cu legea care nu fac nimic să se reintegreze în societate, oameni care așteaptă sprijin din partea celorlalți, în timp ce ei fură, cerșesc și provoacă scandaluri.

Și aici este problema majoră în articolul mult blamat și comentat.

Situația de fapt, la Dej, este cunoscută pentru cei din zonă, însă nu și pentru cei din afară, care au tendința să înțeleagă ce vor și să generalizeze.

În urmă cu aproximativ cinci ani de zile, mai multe familii de romi care-și duceau veacul prin zona centrală a orașului au fost mutate forțat de primărie în cartierul Dej Triaj, pe strada Macazului. Aici, li s-au repartizat locuințe sociale, cu utilități, mobilier, condiții bune de trai. S-au mutat după multe scandaluri și cu mare efort al autorităților, mai multe familii care au primit locuințele sociale pe tavă de la Primărie. Alături de ei, au apărut peste noapte alte și alte familii de-a lungul anilor.

În doar câțiva ani, totul a fost devastat. Tot ce a însemnat fierăraie, cabluri, bunuri care au putut fi valorificate, toate au fost vândute, astfel că respectivele locuințe au fost distruse aproape în totalitate. În tot acest timp, cei care locuiau acolo n-au plătit taxe și impozite, nu și-au plătit facturile la utilități și s-au trezit fără curent, apă, gaz, fără uși și geamuri pe care le-au vândut sau băgat pe foc, fără mobilier, fără nimic.

Tot în acest timp, în locuințele respective s-au adunat din ce în ce mai multe familii. Unii, dintre ei care locuiesc în continuare cu forme legale, iar alții, veniți de cine știe unde, care ocupă abuziv acele spații. S-au adunat de-a lungul anilor zeci de persoane care n-au domiciliu stabil acolo, n-au acte, n-au buletine.

De la câteva familii mutate acolo acum câțiva ani, s-a ajuns la zeci de familii care n-au niciun drept să locuiască acolo.

Și asta n-ar fi o problemă dacă respectivii oameni și-ar vedea de treabă. Majoritatea însă n-au niciun loc de muncă și niciun venit în afară de ajutorul social și alocația copiilor. Își trimit zi de zi copiii la cerșit în zonele populate din oraș, stau cât e ziulica de lungă în parcul din centrul orașului, iar seara se întorc la casele lor devastate, unde dau drumul petrecerilor gălăgioase, scandalurilor și nelegiuirilor.

Și nici asta n-ar fi o problemă, dacă toate acestea nu s-ar răsfrânge negativ și asupra altor dejeni care locuiesc în respectivul cartier.

Dejenilor le-a ajuns! S-au săturat de țigănimea agresivă din oraș

Am primit de-a lungul anilor sute de sesizări din partea celor care locuiesc în blocurile din Dej Triaj despre situația disperată în care se află. Oamenii se tem să mai circule seara și noaptea pe străzi, de frica țiganilor scandalagii care le sunt vecini. Le e frică să circule cu autobuzul pentru că zilnic romii despre care vorbim provoacă scandaluri, bătăi și îi agasează psihic cu cerșitul. Oamenii se tem să locuiască în propriile garsoniere și apartamente de frica numeroaselor furturi comise. Și asta nu de ieri, de alaltăieri. De ani de zile. Și aici vorbesc de sute de familii care locuiesc legal în acel cartier.

Trăiesc cu frica în sân că oricând pot fi atacați, au început de mult să evite să se deplaseze singuri pe stradă, mai ales după lăsarea întunericului, se tem pentru propria lor siguranță și a bunurilor lor și își doresc cu orice preț să scape de probleme, sau să plece ei de acolo. Problema e că oamenii n-au unde să plece. Nu-și pot vinde garsonierele și apartamentele să se mute în altă parte, pentru că nimeni nu vrea să cumpere teren sau locuințe în acea zonă. Astfel sunt condamnați să sufere în continuare.

N-au fost deloc puține cazurile în care polițiști sau jandarmi au fost solicitați să intervină pentru a aplana conflictele izbucnite, unele chiar foarte dure. S-a ajuns până acolo încât mai multe voci au solicitat chiar înființarea în cartier a unui post de poliție special pentru ei.

Văzând că situația se agravează și se amplifică și că numărul țiganilor din zonă s-a triplat în ultima perioadă, autoritățile locale au luat decizia de a face o razie în cartier, pentru a vedea la fața locului care este situația. Polițiști, jandarmi și angajați ai Primăriei s-au deplasat în zonă pentru a lua la cunoștință situația romilor care locuiesc pe strada Macazului, dar și din alte zone ale orașului.

Au descoperit, după cum declara primarul Costan Morar, că sunt foarte multe persoane fără carte de identitate care au venit din alte zone și locuiesc în zona respectivă. Există, conform estimărilor primăriei, locuințe sociale de 20 de metri pătrați în care locuiesc și câte 6-7 familii, dintre care doar una are repartizare pentru acea locuință, restul locuind ilegal.

Constatându-se aceste aspecte, autoritățile au trecut și la aplicarea amenzilor cuvenite, în funcție de abaterile constatate, și au anunțat evacuarea celor care locuiesc abuziv în locuințele sociale.

Este vorba despre acei oameni fără acte, fără drept de ședere în acele locuințe sociale, persoane care nu au loc de muncă, care s-au aciuat în zonă în căutarea unui acoperiș deasupra capului, care provoacă teroare printre vecini, care nu contribuie cu absolut nimic la bunăstarea societății, care cerșesc, caută prin gunoaie și fură, care-și maltratează copiii și care nu plătesc taxe și impozite, dar cer în același timp ajutor social și condiții de trai.

Tocmai aceste persoane, amenințate cu evacuarea, au ieșit în stradă joi dimineața, în fața Primăriei Dej, amenințând că vor face greva foamei dacă nu vor fi lăsați în continuare să locuiască ilegal în locuințele sociale repartizate altor persoane.

Și tocmai despre aceste persoane am scris și eu, la modul cel mai dur posibil, în materialul la care făceam referire. Asta am simțit eu, asta era părerea mea, a omului care este în același timp și jurnalist, a dejeanului care nu mai suportă.

Pentru că atât eu, cât și alte mii de oameni din orașul ăsta, nu considerăm normal și moral ca autoritățile locale să mai ridice un deget în sprijinul acestor persoane. Care nu fac altceva decât să stea degeaba pe banii statului, care nu fac altceva decât să profite și să ceară beneficii de pe spatele oamenilor onești, oameni care plătesc taxe și impozite, oameni care merg zilnic la muncă pentru a-și întreține familiile, oameni care își văd de viața lor și nu provoacă niciun disconfort semenilor lor. Repet pentru cei care au avut răbdare să citească până aici dar tot n-au înțeles despre cine e vorba: despre acele câteva zeci de romi-problemă, amendați și amenințați cu evacuarea.

Că am folosit termeni duri în articolul respectiv, că am umplut textul de metafore și cuvinte urâte, asta nu este decât urmarea faptului că m-am săturat de această situație. M-am săturat să fiu asaltată în magazine, piețe, terase și la orice colț de stradă de cerșetorii care s-au înmulțit peste măsură în Dej în ultima vreme. M-am săturat să primesc zilnic mesaje din partea dejenilor care-mi cer să iau atitudine referitor la aceste aspecte. M-am săturat de faptul că dejenii nu pot ieși cu copiii în parcurile din Dej din cauza țiganilor cerșetori, prezenți zilnic în număr mare în respectivele locuri. M-am săturat de lamentările acelor romi și de faptul că cer să aibă aceleași condiții ca orice dejean, însă nu plătesc nimic în schimb, nu contribuie cu nimic și provoacă doar teroare și disperare. Și așa cum și eu, ca jurnalist, cât și primarul municipiului, am primit sute de sesizări în ultima vreme, am decis să luăm atitudine. Fiecare în felul său. Eu prin texte, dânsul prin măsuri de verificare și control. Pentru că toată lumea s-a săturat de această situație și de deranjul provocat de aceștia.

Refuză locuri de muncă, refuză integrare. Vor doar să paraziteze societatea

De fiecare dată când cineva a încercat să-i ajute cerându-le în schimb să muncească, au întors spatele. Au fost numeroase campaniile și acțiunile prin care s-a încercat ajutorarea acestor oameni, însă ei chiar nu vor să muncească. Nu vor decât să primească fără să dea nimic în schimb. Nu vor să miște un deget pentru a-și face situația mai bună, pentru ei și familiile lor, vor doar să cerșească și să fie lăsați în pace în continuare. Au fost numeroase anunțurile de angajare și programele derulate de autorități pentru încadrarea lor în muncă, pentru integrarea lor în societate. S-au făcut o mulțime de acțiuni pentru a-i determina să-și trimită copiii la școală, să câștige un ban cinstit, să se civilizeze. Acești țigani nu vor să audă de mijloace de contracepție, nu vor să audă de locuri de muncă, nu vor să participe la programe de formare profesională. Dar vor, în schimb, să aibă aceleași condiții de trai ca toți dejenii, să primească bani și ajutoare, să aibă utilități, mobilier, mașini și telefoane. Fără să miște un mușchi. Chiar eu am donat în urmă cu câtva săptămâni haine, calorifere și mobilier unor țigani, având doar pretenția să vină să le ia de la mine de acasă. Mi-au spus că le primesc cu mare drag, dar să le cobor eu dulapurile, biroul și vitrina până la tomberon, că ei nu urcă până la etajul 4. Sau mai mult, dacă am mașină, să le duc eu mobilierul și hainele până la ei la ”colibă” (am citat), pentru că ei nu pot intra cu căruța în oraș. Până la urmă cu căruța și cu încă alți romi după ei au venit de și le-au cărat.

Au fost proiecte pe fonduri europene speciale pentru romi. Liderul romilor din Dej a fraudat însă fondurile europene și acum este condamnat la închisoare. Tocmai el, liderul, a luat banii destinați romilor din Dej și și-a făcut făcutele. Actualul lider al romilor din Dej este cercetat penal, fiind în curs de judecare pentru furt calificat. Și tocmai ăștia vorbesc despre toleranță, iubire și pace între semeni. Tocmai ăștia solicită lună de lună ajutoare pentru romi. Tocmai liderii ăștia au făcut presiuni asupra primarului să accepte ca romii veniți din toate colțurile țării să-și facă aici la Dej domiciliu, pentru a putea primi apoi ajutor social din bugetul Dejului.

S-a ajuns ca într-o casă de 20 de metri pătrați, deținută de o familie de romi, să-și facă domiciliul chiar și 50 de persoane. Și nu e vorba doar de o casă, e vorba de mai multe. Astfel, în doar câteva luni, numărul romilor veniți din alte părți la Dej pentru a profita de ajutorul social s-a triplat. Zilnic apar fețe noi, noi cerșetori, noi hoți, noi oameni certați cu legea, cu igiena și cu bunul simț. Și pentru că nu încap toți, cu zecile, în casa unde și-au făcut domiciliul, s-au mutat cu șatra abuziv în blocurile dărăpănate din cartierul Dej Triaj. Noaptea dorm acolo, iar ziua ies pe centru ”ca domnii” la cerșit și la frecat menta.

Te înjură pe stradă și te scuipă dacă nu le dai bani, te amenință și te fură dacă găsesc oportunitatea de a câștiga ceva. Stau zilnic cu zecile în centrul orașului, în parcuri și în fața magazinelor, pentru a ataca oamenii și a le cere bani sau mâncare.

Amenințări, injurii și hărțuire din partea celor care propovăduiesc iubirea de semeni și toleranța

N-am scris acel articol pentru a primi laude din partea celor care gândesc la fel, nici nu l-am scris pentru a fi condamnată, înjurată sau amenințată.

Am primit sute de mesaje și telefoane în ultimele zile de la diverse persoane care nu cunosc situația și care condamnă de la distanță mesajul fără să știe care este esența lui. S-au arătat indignați de cele scrise de mine persoane din Bistrița, Constanța, Caransebeș, Timișoara sau București. Ori chiar din Canada. Mare parte dintre ei nici n-au citit integral textul, doar au înțeles că eu am ceva cu țiganii, că sunt rasistă, xenofobă. Departe de mine gândul acesta. Articolul respectiv s-a referit strict la grupul de protestatari, ”greviști ai foamei”. Că am zis că sunt jegoși și gălăgioși? Asta este realitatea pură. Că am zis că-s cerșetori? La fel e purul adevăr. Că am zis că-s de acord ca autoritățile să stârpească cerșetorii și ”țigănimea” (Fig. Faptă, comportare urâtă; târguială excesivă. ♦ Gălăgie, hărmălaie, scandal. – Dexonline) din oraș? Cu asta suntem cu toții de acord.

Au venit unii și m-au acuzat de rasism, de xenofobie, transmițându-mi în același timp să am parte de soarta celor pe care-i acuz. Mi s-au transmis mesaje prin care mi se promitea violul, bătaia sau chiar moartea. Alții au considerat de cuviință să-mi amenințe familia. Înjurăturile de mamă, de morți, da familie și alte celea au fost la ordinea orei în ultimele zile. Am ajuns să trăiesc cu permanenta stare de frică, de anxietate, de teamă că pot fi oricând atacată pe stradă sau în propria casă. În tot acest timp acești oameni vorbeau despre toleranță, pace și iubire între semeni. Cum vine asta să acuzi pe cineva că nu este tolerant, amenințând în același timp cu bătaia, violul sau moartea? Cum vii tu și spui că eu ar trebui să accept orice și pe oricine, dar tu în același timp nu accepți părerea altuia și-l acuzi și ameninți? Cum se poate ca oameni care propovăduiesc pacea și înțelegerea între oameni îi instigă pe alții să mă urască, să mă condamne, să mă acuze?

Eu n-am cerut ca țiganii, ca etnie sau ca grup restrâns, să fie exterminați, închiși în lagăre, uciși sau trași pe roată. Departe de mine gândul ăsta. N-am instigat și n-am îndemnat pe nimeni să ia vreo măsură, să bată, să omoare, să urască. Am expus doar situația de fapt în cazul strict al acelui grup. Și am considerat că cineva trebuie să ia atitudine în această privință și să transmită un mesaj, chiar așa dur cum este, pentru restabilirea ordinii în societate. Că cineva și-a exprimat ulterior ura față de ei, față de situație, nu este urmare a ceea ce am scris eu. N-am sădit eu acele sentimente în oameni. Aceștia asta simt.

Toleranța înseamnă să te lași dominat, călcat în picioare, batjocorit?

Da, este un subiect sensibil, mulți mi-au atras atenția că nu trebuia să mă leg de subiect. Dar, de ce, oameni buni? Adică dacă vedem o situație care nu este conformă cu societatea în care trăim, dacă suntem martorii unor evenimente care deranjează mase întregi de oameni, dacă experimentăm pe propria piele ceva ce deranjează populația, trebuie să tăcem? Să ne vedem de treabă? Să închidem ochii? Să-i lăsăm pe acești oameni să locuiască în continuare abuziv, să primească lunar bani de la stat fără să contribuie cu nimic? Și dacă tot ei se găsesc în stare să se revolte pentru că au fost luați la rost de autorități trebuie să tăcem? Să ascundem totul sub preș și să nu ne exprimăm liber indignarea?

Mulți, din afara situației, au înțeles greșit situația și mesajul articolului și nici nu și-au bătut capul să aprofundeze problema. Asta pentru că nu s-au sinchisit să citească până la capăt, sau cu atenție. Au luat un text care viza un grup restrâns de persoane, bine definit, și au generalizat totul la o întreagă etnie. Au înțeles din start că eu am ceva cu țiganii și au demarat avalanșa de acuze, amenințări, plângeri și petiții. Și aici nu vorbesc de oameni din Dej sau zona Dejului. După cum spuneam: mă acuză oameni aflați la sute de kilometri distanță și mă condamnă oameni care n-au trecut nici măcar o singură dată prin Dej. Sau oameni, născuți și crescuți în Dej, care acum își trăiesc viața în tihnă, pe alte meleaguri, departe de problemele cu care încă ne confruntăm noi zilnic.

Reprezentanți și voluntari din fel și fel de fundații au sărit cu acuze. Ba mai mult i-au incitat și pe alții să facă același lucru, generalizând un mesaj pe care eu chiar intenționat nu l-am generalizat. Au fost îndemnați oamenii să intre pe profilul meu de Facebook și să transmită amenințări și injurii, au fost incitați oamenii să intre pe pagina site-ului Someșeanul.ro să dea review negativ, au fost îndemnați oameni să dea report la orice postare de a mea, indiferent că era vorba despre o serbare școlară, despre știri cu defrișările sau despre articole despre politică. Asta nu este incitare la ură? Asta nu este discriminare? Au fost îndemnați cu zecile, cu sutele să facă petiții către tot felul de organizații, către CNCD, de parcă o singură petiție nu era suficientă. Au făcut asta oameni care cică apără drepturile minorităților, dar n-au dat nici măcar o coajă de pâine sau o haină unor amărâți. Oameni din fel și fel de asociații și ONG-uri care până acum nici măcar nu știau că există orașul Dej și mulți nici acum nu știu unde e Dejul pe hartă. Stau în spatele ecranelor de calculator și monitorizează, organizează fel de fel de conferințe și dezbateri, sug bani de la bugetele locale sau județene și din fondurile europene pe fel de fel de proiecte, participă la cursuri și instruiri despre cum pot să acceseze fonduri și despre cum pot să mai atace în instanțe câte un răzvrătit care-și spune părerea, dar n-au coborât o singură dată din turnul lor de fildeș între amărâții pe care-i apără, între romii păduchioși și nespălați, pentru a le da o pereche de papuci, o geacă sau o pătură. Sau un săpun. Nici măcar unul singur dintre toți acești ”petiționari” n-au călcat vreodată prin cartierul Dej Triaj, prin zona Sărata sau Țigănșor, n-au dat o cană de apă unui rom de acolo. Dar ei vorbesc, se lamentează, dezbat și depun plângeri și sesizări.

Am scos a doua zi articolul de pe site tocmai din acest motiv, pentru că situația a degenerat în asemenea hal încât nu mai puteam face față amenințărilor și injuriilor. Pentru că n-am mai avut nici puterea și nici răbdarea de a explica ofuscaților că în acel material m-am referit la acel grup de oameni, nu la întreaga etnie. Pentru că n-am vrut să fiu acuzată că fac trafic pe site pe baza acelui articol.

Pentru cei care consideră că acești oameni merită acceptați și ajutați îi invit cu mare drag să trăiască între ei măcar câteva săptămâni. Știu eu câteva locuințe libere, gata de ocupat, la doar câteva sute de metri de blocurile lor. Să-i văd pe acești oameni împăciuitori cum trăiesc zi de zi printre ei, cum îi ajută și cum îi acceptă. Să-i văd cum împart zilnic autobuzul în drumul spre oraș, sau cum stau pe aceeași bancă în părculețul din fața blocurilor lor. Să-i văd cum își închid locuințele, cum își ascund bunurile de preț de frica atacatorilor.

Sau, dacă nu vreți să vă mutați între ei, luați-i la voi acasă, în orașele voastre, prin Cluj, Constanța, Caransebeș, Bistrița sau București. Dați-le locuințe sociale, plătiți-le voi utilitățile, asigurați-le condiții, convingeți-i să meargă la muncă și să-și plătească dările către stat, să-și trimită copiii la școală, să nu mai bată, să nu mai fure, să nu mai cerșească, să nu mai violeze. Să vă văd! Sunteți în stare?

Pentru că așa, de la distanță sau din spatele ecranelor, de la tastatură, e ușor să acuzi pe unii și alții de xenofobie și rasism. E ușor să îndemni pe alții să deruleze campanii de ajutorare, e ușor să vorbești frumos despre acești țigani, când nu te temi zilnic că te întâlnești cu ei pe stradă. Repet pentru cei mai slabi de minte: e vorba strict despre acest grup de romi care au provocat toată această dezordine la Dej. N-am generalizat absolut deloc și nu m-am referit la toți romii din Dej, Cluj, România sau Calea Lactee. M-am referit strict la acele persoane care au ieșit în stradă să protesteze pentru că nu sunt lăsați în pace să paraziteze populația și bugetul Dejului.

Ca o concluzie

Cu ăștia avem, noi dejenii, o mare problemă. Nu cu întreaga etnie. Pentru că, așa cum spuneam, am amici, cunoscuți, prieteni, vecini și concetățeni care fac parte din această etnie și care se bucură în permanență de respectul meu și de admirația mea. Romi care și-au făcut un rost în viață, care lucrează cinstit, care își cresc copiii în cele mai bune condiții, care-și plătesc așa cum pot dările la stat, care lucrează până le sar capacele pentru a se realiza, pentru a trăi în condiții decente. Pentru aceștia aș fi oricând de acord să sar în ajutor, să-i sprijin în proiectele lor să le acord atenție și asistență. Dar nu pentru ceilalți. Și nimeni și nimic n-o să mă convingă că oamenii leneși, scandalagii, cerșetori și hoți, trebuie să fie ajutați fără să presteze vreun minut de muncă în folosul comunității, trebuie sprijiniți să stea degeaba, trebuie plătiți să nu lucreze nimic și trebuie acceptați când cerșesc, când fură și provoacă teroare, doar pentru că sunt și ei oameni. Că este rasism și xenofobie faptul că nu-ți plac țiganii hoți, că nu-ți plac cerșetorii, că nu-ți plac criminalii și paraziții societății, atunci acuzați-mă de rasism și xenofobie. Dar nu înainte de a sta măcar câteva zile aici, printre ei. Să simțiți pe pielea voastră care este situația, nu să comentați și să dați verdicte de la distanță.

Că s-au simțit unii jigniți, deși nu erau absolut deloc vizați de spusele mele? Îmi cer public scuze. Poate nu am fost destul de explicită. Vina este întotdeauna a comunicatorului că nu s-a făcut înțeles. Și asta mi-o asum. Că s-au simțit alții datori să amplifice mesajul cu alte mesaje și mai crunte adresate acestei etnii, asta nu mai depinde de mine. Fiecare e liber să gândească ce vrea. Eu, prin textul scris, m-am adresat dejenilor, celor care știu exact care este situația și care, am descoperit ulterior, susțin în întregime ceea ce am spus. Mai mult, însuși liderul actual al romilor din Dej, ales ”în unanimitate” de către romi anul trecut, a declarat public că susține demersurile primarului, că încurajează autoritățile să intervină și să-i evacueze pe cei care ocupă abuziv locuințe și n-au ce căuta în acest oraș, că încurajează oamenii legii să-i amendeze pe cei care deranjează ordinea și liniștea publică. Și dacă și el recunoaște că situația a scăpat de mult de sub control, că acei romi, ”gabori” cum le zice el, nu merită să primească nimic din partea cetățenilor fără să muncească, sau că nu merită niciun ajutor dacă nu contribuie la folosul comunității, atunci noi, restul ce să mai zicem. Chiar și romii curați și cinstiți s-au săturat de romii despre care vorbeam. Pentru că și pe ei îi deranjează cerșetorii, pentru că și pe ei îi agasează gălăgia și debandada produse de aceștia, pentru că nici ei nu mai suportă ”intrușii” cu mustață și rochii înflorate și vor să-i vadă dispăruți din Dej. Sau duși pe un câmp, departe, după cum spunea liderul romilor din Dej.

 

PS. Am uitat să specific: #jesuisirina #irinamaxim

About The Author

Administrator Someșeanul.ro. Email: someseanul@yahoo.ro.

Related posts

  • v.s. cosma

    După modul în care vă explicați atitudinea și căutați să lămuriți lumea că nu sunteți rasisă și intolerantă e lesne de realizat că dincolo de experiențele neplăcute de care probabil ați avut parte sau v-au fost relatate de diverși, rasismul dumneavoastră – în pofida educației de care pare că ați avut parte – se bazează pe prostie. Foarte multă prostie. Transpare din fiecare frază a acestui text (m-am încăpățînat să-l parcurg integral, oricît de greoi și învîrtoșat e scris). Criticile sunt inutile, îmi dau seama, pentru că aici avem de-a face cu certitudini bine fixate în meclă, vizibile nu doar prin modul în care descrieți „realitatea”, ci și prin maniera în care o ajutați să încapă în schemele prefabricate (moștenite?) cu care evaluați această realitate. Totuși, vă rog ceva. M-ați putea lămuri și pe mine cum poate încasa cineva ajutor social (sau orice alt venit) fără acte? Cum se face că în „țigănia” dejeană se înghesuie atîta lume fără acte și purtînd toate păcatele care vă revoltă (lene, inclinație spre furt, cerșetorie etc.) și ajunge să căpușeze bugetul public susținut, desigur, de persoane onorabile, educate, tolerante și frumos mirositoare ca dumneavoastră?

    • Vă răspund cu mare drag, așa în prostia mea. Cuvântul ”acte” apare în text în două fraze: ”n-au domiciliu stabil acolo, n-au acte, n-au buletine” și ”Este vorba despre acei oameni fără acte, fără drept de ședere în acele locuințe sociale”. Dacă nu m-am exprimat clar, să înțeleagă toată lumea, e vorba despre acte pentru locuințele pe care le ocupă. Acte de repartiție, acte de chirie, acte de comodat, acte de mama naibii. Pentru că nu mă refeream la ”acte” ca fiind buletine. Altfel, în prima frază, nu foloseam expresia ”n-au acte, n-au buletine”, ci doar ”n-au buletine”. Acum ați înțeles?

      Că dacă omul are buletin de Dej, cu adresa de domiciliu/flotant pe o casă de pe strada 1 Mai, sau de pe strada Mihai Viteazu, dar, de fapt, el locuiește în blocurile dărăpănate din celălalt capăt al Dejului, în Dej Triaj, înseamnă că omul ăla n-are acte să locuiască în Dej Triaj. Dar totuși o face de mulți ani de zile, iar acum are pretenția să fie lăsat să stea acolo definitiv. Și când zic ”omul” mă refer la peste 100 de persoane, cu tot cu familiile numeroase.

    • Vă răspund cu mare drag, așa în prostia mea. Cuvântul ”acte” apare în text în două fraze: ”n-au domiciliu stabil acolo, n-au acte, n-au buletine” și ”Este vorba despre acei oameni fără acte, fără drept de ședere în acele locuințe sociale”. Dacă nu m-am exprimat clar, să înțeleagă toată lumea, e vorba despre acte pentru locuințele pe care le ocupă. Acte de repartiție, acte de chirie, acte de comodat, acte de mama naibii. Pentru că nu mă refeream la ”acte” ca fiind buletine. Altfel, în prima frază, nu foloseam expresia ”n-au acte, n-au buletine”, ci doar ”n-au buletine”. Acum ați înțeles?

      Că dacă omul are buletin de Dej, cu adresa de domiciliu/flotant pe o casă de pe strada 1 Mai, sau de pe strada Mihai Viteazu, dar, de fapt, el locuiește în blocurile dărăpănate din celălalt capăt al Dejului, în Dej Triaj, înseamnă că omul ăla n-are acte să locuiască în Dej Triaj. Dar totuși o face de mulți ani de zile, iar acum are pretenția să fie lăsat să stea acolo definitiv. Și când zic ”omul” mă refer la peste 100 de persoane, cu tot cu familiile numeroase.

      Dar, mă repet, ca să înțelegeți mai bine situația, ”realitatea” trebuie să fiți de aici, din oraș. Altfel vorbim aiurea de Dej Triaj, Sărata, Mihai Viteazu, 1 Mai, sau Țigănșor.

      • Maria Onofreiu

        Sunt perfect de acord cu ce ați scris , i-aș invita pe acei domni sau doamne să vină să stea cu acei romi , noi ne-am saturat .Este foarte ușor să aduci critici ,numai așa că ți s-a părut , că un articol nu este scris pe placul tău, chiar dacă acesta este purul adevăr. Așa că i-aș invita pe domnii din Constanta , București și mai știu eu de unde ,să vină , să stea cu ei aici și să ne ducem noi in locul lor, să aibă parte și ei de tot tacâmul oferit de acești romi , poate așa se vor convinge de adevăr si vor avea altă atitudine .

      • v.s. cosma

        Eu zic să le dați foc. Că altceva n-aveți în minte. Sunt sigur că dumneavoastră ați locuit întotdeauna acolo unde aveați acte, că nu ați stat fără flotant sau alte acte doveditoare prin alte părți. Jenant material, jenantă judecată și mai scutiți-mă de replici gen „să trăiți între ei”. Măcar fiți onestă și asumați că sunteți o rasistă încuiată și nu o mai ardeți penibil cu expozee despre cît de tolerantă, igienizată și parfumată sunteți în raport cu alți oameni. Pe lîngă asta, dincolo de subiect și abordarea lui, scrieți extrem de prost, de repetitiv și de lipsit de orice fel de expresivitate și originalitate. Exprimarea violentă și spumele nu țin loc de stil. Sunteți și prin stilistică și prin judecata superficială și cantonată în stereotipuri expresia submediocrității presei autohtone. Să vă fie de bine și să vă dea Dumnezeu acte pentru toate locațiile în care veți locui. Și job. În primul rînd job.

    • Karina

      D-nul Cosma Dute și stai cu ei și da-le bani ,sa locuiasca cu tine .Și cerele si scuze ca nu poți sa le oferi mai mult !!!!Serios !!!Măcar nu face comentarii dacă nu ai stat lunga asemenea ,,PERSOANE,,Eu am locuit în BM .Sa iti spun ce făceau vecini mei țigani :aruncai gunoiul pe geam de a ajuns la etajul 1.Țineau caii în garsoniere da în garsonierele de la parter.Și excrementele le aruncau pe geam.Nu mai vorbesc ca au distrus un bloc de garsoniere cu doua scări a câte 50 fiecare .Nu mai vorbesc de putoarea care venea de la ei fie iarna sau vara ..Așa ca dacă nu ai trăit pe pieleta ta vecinătatea cu asfel de oameni dacă se pot numi așa .NU COMENTA .O ZI BUNA SA AI .ȘI ÎȚI DORESC VECINI DIN ASTEA CURAȚI ȘI CIVILUTATI CU CALUL ÎN GRASONUERA !!!!

  • Grahovac Janko

    Capul sus – tu ai dreptate.
    Ignoră cârpele de la București și de aiurea.

  • Balas Eugen

    Nu citesc în mod curent Someșanul dar articolul de la care s-a pornit l-am citit. Nu sunt din Dej dar cunosc zona triajului și știu că aveți dreptate. Vă felicit pentru modul de gândire , pentru corctitudinea de care dați dovadă și să nu vă pese de atitudinea exprimată de acești ,, toleranți ” de ocazie.